002

Emil Stanciu: Pro Invent a găzduit prezentarea a peste 4000 de invenții din cele mai diverse domenii de activitate

Emil Constantin StanciuEmil Constantin Stanciu este coordonatorul Salonului Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii PRO INVENT.

Salonul este organizat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale. Vă invităm să cunoașteți acest eveniment, istoria sa și cele mai noi informații privind ediția din 2016.

Horia|DISPERSIE#Răspândim Idei: Domnule Stanciu, Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii PRO INVENT, a ajuns la ediția a XIV-a. Cum a evoluat acest eveniment al excelenței științifice în acești 13 ani, ajungând să fie gazda unor invenții deosebite, pregătite cu multă muncă de cercetare?

Emil Constantin Stanciu: Ne mai desparte puțin până la o nouă ediție, a XIV – a, ce se va desfășura în perioada 23 – 25 martie, la Complexul Universității Tehnice din Cluj – Napoca, Bulevardul Muncii nr. 103 – 105. Până în acest moment și-au anunțat participarea aproape 60 de entități din țară și străinătate. Mă refer la universități, institute, centre, stațiuni de cercetare, firme, asociații ale inventatorilor, persoane fizice ce vor prezenta aproximativ 300 de invenții realizate în ultimii cinci ani, lucrări brevetate sau în curs de brevetare, ce nu au mai fost premiate la Pro Invent.

Referitor la evoluție, salonul a avut, are, o istorie presărată, an de an, de noi provocări. De-a lungul edițiilor precedente și-au dovedit importanța parteneriatele cu instituții din Republica Moldova, patronajul Universității Tehnice din Cluj – Napoca, atmosfera prietenească ce a dominat fiecare salon, corectitudinea  în aprecierea invențiilor prezentate. Aceasta a fost să spun așa „latura organizatorilor”. Cea a participanților a fost vizibil dictată de reușitele  profesiei,  dăruirii, pasiunii pentru inovare, pentru tehnologii, produse care să ne facă viața mai sigură, mai confortabilă. Este, cred, ilustrativ faptul că, însumat, Pro Invent a găzduit prezentarea a peste 4000 de invenții din cele mai diverse domenii de activitate.

Horia|DISPERSIE#Răspândim Idei: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este singura din România care organizează un astfel de târg de invenţii, sub egida Ministerului Educaţiei naționale şi Cercetării Ştiinţifice şi a Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, Filiala Cluj. Cât de mult sunteți susținuți de comunitate în organizarea acestui eveniment, cu participare internațională?

Emil Constantin Stanciu: Este meritul Universității Tehnice din Cluj–Napoca că a dorit, încă din primii ani, să se implice în susținerea, și patronarea acestei manifestări. În anul 2008, Salonul Internațional al Cercetării, Inovării și  Inventicii Pro Invent, a fost înregistrat ca marcă la OSIM, titular Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca, având certificatul cu numărul 100.000.

Din anul 2014 locul de desfășurare al Salonului este Complexul UTC-N, situat pe B-dul Muncii nr.103 – 105. împlinim astfel, un deziderat, un scop al Salonului: apropierea inventicii de tânăra generație, de studenți. La fiecare ediție participarea tinerilor a fost remarcabilă. Ne-am străduit să adăugăm, an de an, prezentarea inventicii românești contemporane și, totodată, reamintirea contribuției înaintașilor. Este, cred, ilustrativ faptul că la Pro Invent au fost instituite câteva distincții. Mă refer la Ordinul “Gogu Constantinescu” și la Plachetele ”In memoriam” “Ing. ELISA LEONIDA ZAMFIRESCU (1887-1973)” – prima femeie inginer din Europa, “Prof. emerit dr.ing. D.H.C. IOAN I. POP (1947-2012)” – inventator, colaborator remarcabil al salonului nostru, precum și placheta consacrată maestrului“Iustin Capră”.

Referitor la susținerea comunității, vă pot spune că alături de noi s-a aflat mereu comunitatea academică clujeană și, din acest an, mult mai pregnant cea economică. Tuturor, mulțumirile noastre pentru că fac posibilă o asemenea manifestare  la Cluj–Napoca.

Horia|DISPERSIE#Răspândim Idei:Sub egida Academiei de Ştiinţe Tehnice a României, filiala Cluj, a apărut  în 2015 al patrulea volum al Dicționarului inventatorilor români contemporani. Spuneați că prin acest dicționar ați dorit să depășiți „o simplă inventariere de nume şi fapte (invenţii) şi, cu atât mai mult, o selecţie dictată de apartenenţa la una ori alta din formele asociative ale inventatorilor din țară. Ce v-a determinat să scrieți acest dicționar și când veți publica volumul V?

Emil Constantin Stanciu: Coordonatea Salonului de la Cluj – Napoca mi-a oferit șansa, de-a lungul anilor, să cunosc sute de inventatori. Am simțit că  pentru creativitatea și eforturile lor acești oameni trebuie să fie mai bine cunoscuți de contemporani, mai bine recompensați moral. De la gând la faptă am avut șansa unor întâmplări fericite. Oameni care m-au ajutat, alții care m-au îndârjit prin criticile aduse și, desigur, ceva muncă. După un an, mai exact în martie 2007 am reușit să lansez primul volum. Apoi celelalte, din fericire, la fel de bine primite. Aș mai dori să menționez că fiecare volum a fost lansat la Salonul Pro Invent.

Dicționarul a fost gândit ca o lucrare deschisă, fiecare volum cuprinzând inventatori „de la A la Z”. Am dorit ca fițele de prezentare să cuprindă mai multe date, elemente capabile să schițeze, măcar, un portret al omului și, desigur, o prezentare a invențiilor sale. Mă refer la data și locul nașterii, studii, familie, pasiuni, prezentarea invențiilor realizate, ca autor principal sau coautor, domeniul de aplicabilitate, dacă au fost sau nu aplicate. Alături de aceste amănunte, cred că mai important este de menționat faptul că, participarea a fost benevolă, necondiționată financiar.

Horia|DISPERSIE#Răspândim Idei: În cadrul Salonului organizați Bursa invenţiilor, întâlniri ale cercetătorilor, inovatorilor şi inventatorilor cu potenţialii utilizatori – prezentări de tehnologii şi produse. Cât de importantă este realizarea de conexiuni ştiinţifice în rândul participanţilor şi a organizaţiilor inventatorilor din ţările participante?

Emil Constantin Stanciu: Dorința firească a fiecărui inventator este de ași vedea lucrarea pusă în operă. Doar așa ea poate să aducă un bine în viața noastră, doar așa ea poate să aducă bani. Este motivul pentru care, la fiecare ediție am invitat reprezentanți ai mediului economic, ai potențialilor producători. Parteneriatele economice pot genera locuri de muncă, beneficii financiare, în timp ce, conexiunile științifice pot aduce un plus de cunoaștere, pot genera proiecte comune de cercetare, pot conduce, în final, la beneficii.

Horia|DISPERSIE#Răspândim Idei: „Dezvoltarea omului depinde în mod fundamental de invenţii. Acesta este produsul cel mai important al creierului său creativ spunea marele inventator Nikola Tesla. Apoi, doar aproximativ 1% din aceste minunate invenţii ajung să intre în producţie.

Emil Constantin Stanciu: Aminteați de Tesla. Eu aș invoca numele, creația părintelui sonicității: Gogu Constantinescu. Asta pentru că, de cel puțin două decenii, zilnic, media a abordat subiecte legate de starea drumurilor de la noi. Inventatorul asfaltului, fapt mai pu]in cunoscut, este…Gogu Constantinescu.

Desigur, raportat la volumul de muncă, la eforturile financiare care se fac pentru realizarea unui prototip, de exemplu, acest procent de 1%  este dezarmant. Probabil și Paradisul are… umbrele lui. Trebuie, cred, să ne gândim că fiecare perioadă, fiecare domeniu se definesc prin interesele comunității. Statistica se mai „îndulcește” dacă luăm în considerare faptul că o bună parte din aceste lucrări pot reprezenta o bază pentru noi abordări, pentru noi invenții.

Cu siguranță, o atitudine mai prietenoasă a decidenților față de oamenii din cercetare, din inventică, ar putea avea efecte benefice. O cerere, lipsită de verdictul brevetării, după câteva luni devine istorie. Mă gândesc stabilirea unor termene cât mai scurte de soluționare a cererilor de brevet și, nu în ultimul rând la acordarea unor facilități,  stimulente atrăgătoare,  pentru cei ce produc având la bază brevete românești. O politică similară cred că ar trebui aplicată și celor ce cultivă hibrizi, soiuri realizate în țară.

Horia|DISPERSIE#Răspândim Idei: Vorbiți-ne puțin despre a XIV-a ediție a Salonului. Care sunt surprizele, noutățile evenimentului.

Emil Constantin Stanciu: La apropiata ediție a Salonului Pro Invent, cu siguranță, nu vor lipsi surprizele plăcute. Domeniile abordate sunt diverse, dorințele, interesele fiecăruia sunt distincte. Singurul lucru comun, pentru cei ce vizitează salonul, este dorința de cunoaștere.

În program au fost incluse câteva manifestări conexe ce sperăm că se vor bucura de o bună audiență. Mă refer la prezentările de firme, tehnologii și produse inovative ce vor fi susținute de reprezentanți ai Tenaris – Silcotub Zalău, Emerson, Setico Timi}oara, precum și la o întâlnire cu experți ai OSIM ce va avea ca temă: „Importanța protecției proprietății industriale la nivel național și al UE.

Sper, alături de toți colegii implicați în organizarea și desfășurarea Salonului, ca și această ediție să se ridice la nivelul dorit de participanți, Pro Invent să devină tot mai pregnant un eveniment distinct, o emblemă a Clujului.