Fondatorii TEATROEM: Scopul este dezvoltare profesionala, cautarea, jocul

270617_10201013374710289_35734039_nTeatroem este o companie de teatru privata şi independentă de finanţele publice care a apărut oficial din iulie 2012, neoficial din luna ianuarie a aceluiaşi an.

Până în prezent, a produs spectacole teatrale având ca obiect de lucru poezia tânăra scrisă în Romania actuală. Opţiunile Teatroem se îndreaptă spre texte mai-puţin spre total non-dramatice găsind plăcere în provocarea adusă de acestea. O eventuală adeziune la estetica post-dramatică este incidentală şi produă sub rezerve.

Clujulcultural.ro în parteneriat cu Asociaţia Dispersie a realizat un interviu cu echipa Teatroem, in cadrul unei serii de interviuri cu actori ai zonei de teatru independent.

Echipa:
Medeea Iancu (regizor) – fondator
Timur-Felix Mihancea (regizor) – fondator
Mircea Laslo(regizor) – membru

Diana Niţ(actrita) -colaborator

Clujulcultural.ro: Teatroem, un exercițiu teatral sau o afacere culturală?

Timur Felix Mihancea: Buna ziua. Afacere, categoric. Ne-ar face placere sa fie si o afacere. Dar suntem o  asociatie non-profit. Scopul este in principal propria dezvoltare profesională, căutarea, jocul.

Medeea Iancu: Dacă facem un exercițiu și desfacem cuvîntul, rezultatul este teatru și poem. Este un exercițiu de receptare a celor două domenii, o îmbinare a acestora; o reîmprietenire.

În tot acest timp de când existatați aţi colaborat cu Insomnia. Care sunt motivele acestei colaborări?

Medeea Iancu: Oamenii, familiaritatea, flexibilitatea spațiului, provocarea acestuia.

TFM: Oamenii, deschiderea, tradiţia locului.

In 2012 am pornit Exerciţii de receptare şi ne-am înfiinţat ca asociaţie inspirându-ne tocmai de la un proiect cultural ce se desfăşoară în Insomnia: Clubul de Lectură Nepotul lui Thoreau. Ne place să lucrăm pe poezie – amvăzut în poezie un potenţial dramaturgic insuficient exploatat şi ne-am pus întrebarea „Ce-ar fi dacă  am încerca să punem aceste cuvinte în scenă ?” Le-am propus celor din Insomnia si am găsit în persoanele doamnelor Markos Tunde, Szabo Krisztina şi a domnilor  Szantai Janos şi  Lorincz Gyula nişte persoane foarte deschise. ne-au dat un spaţiu permanent de repetiţie, ne-am instalat becurile şi am pornit în această aventură.

Câți spectatori vă doriți în medie la un eveniment teatral? Având în vedere că sunteți un soi de teatru underground…

Medeea Iancu: Toţi!

TFM: as evita termenul de underground. Il prefer pe cel de teatru independent. Nici macar nu suntem sub pamânt ci  la etajul 1 al imobilului  de pe str. Universitii nr 2

Ne-am dori cât mai mulţi. Pe de altarte suntem limitaţi de legile opticii şi acusticii, iar cel mai înţelept e să primim atâţia câti pot recepta exerciţiile de receptare într-un mod optim.

Respiră Clujul mai multe evenimente teatrale decât alte orașe din Ardeal – Sibiu, Târgu-Mureș sau Timișoara.

Diana Niţ: Cunoscând mai bine situaţia din Sibiu .Apreciez că teatrul independent din Cluj e mai efervescent decât în Sibiu, au mai mult curaj să experimenteze. fie mai bine format datorita FITS (Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu) al treilea festival din Europa (potrivit aprecierii AICT- n.r.)Am senzaţia că publicul din Cluj este mult mai complezent

TFM: Optimistul din mine inclina să creadă că da. Totusi în celelalte  oraşe menţionate exista o intensă activitate in spaţiul teatrului independent.

Târgu, Mureş, Cluj-Napoca, Sibiu sunt oraşe cu scoli de teatru. Am  înţeles că şi la Timisoara ar exista o secţie de actorie în cadrul facultăţii de litere. Acestea produc absolvenţi, pe care sistemul teatral de stat, aşa cum tim nu ii poate absolvi. Din ce in ce mai multi si asta de 25 de ani. Oamenii aceştia fie se reprofileaza, fie se organizeaza  în asociaţii, fundaţii, uneori chiar SRL-uri. Deci la oferta cel puţin  Târgu Mureş care arec ea mai veche şcoala de teatru dintre cele 4 menţionate stă bine.

După cum spunea şi Diana, publicul e foarte important. Facultăţile calofile precum cea de Litere sau de Filosofie formeaza consumatori culturali, inclusiv public de teatru.Deci sunt avantajate Orasele  care sunt si mari centre universitare, iar Clujul stă foarte bine. Mai sunt celelalte facultăti cu profil artistic fie ca vorbim de muzica, fie de arte plastice, arhitectura, care formeaza un public orientat spre anumite aspecte ale spectacolului de teatru.

Scurtând- consider că teatrul independent funcţionează sănătos acolo unde oferta se întâlneşte cucererea.

Cum evaluați teatrul independent din Cluj-Napoca?

TFM: Mi-e foarte greu să dau loc de calificative. Intotdeauna e loc de mai bine şi de mai mult.

Teatrul de stat sau teatrul independent?

Diana Niț: Cred ca independent

Medeea Iancu: Prefer independent: Pentru libertatea pe care o ai in privința alegerii distrbutiei, castingului propriu-zis, posibile workshopuri legate de casting ori de realizarea concretă a spectacolului; pentru provocarea pe care spațiile neconvenționale/ tradiționale ți-o dau, pentru timpul efectiv de lucru, pentru concentrarea adecvată pe care lucrul în sistem independent o îngăduie. Și multe altele; de altfel, si pentru minusurile aferente care antrenează și întrețin imaginația.

Timur Felix Mihancea: pe la reinceputurile teatrului independent exista o dorinta romantica, naiva chiar printre cei implicați in Teatrul independent in a o rupe cu sistemul de stat definitiv si irevocabil. Nu voi cadea in capcana asta. Pana in prezent in Romania tot sistemul bugetat e cel care le permite celor implicati in procesul teatral sa supravietuiasca si sa creeze. Nu prea am vazut productii independente cu buget mare.

Dar imi place mult mai mult situatia in care sunt propriul meu producator, regizor tehnic, dramaturg uneori si scenograf , luminist, masinist, PR. Iti ofera macar iluzia libertatii

Desigur sunt momente de-a dreptul enervante in care timpul fizic nu imi ajunge, dar in final ramane un sentiment de multumire

Ce planuri aveți în viitorul apropiat ?

In cor : In viitorul foarte, foarte apropiat  adica luni, 19 ianuarie avem premiera spectacolului „Raţiuni de Supravieţuire ” după Radu Vancu. Vă aşteptăm!( la premieră sau la reprezentaţiile ulterioare)

Vă mulțumim!

sursă interviu: Clujul Cultural