În februarie 2016, Universitatea Babeș-Bolyai, prin Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC), a inaugurat Centrul Cultural şi Academic Olandez la Cluj.
Inițiatorul proiectului, politologul Mihnea Stoica, a avut amabilitatea să răspundă unui interviu în exclusivitate pentru DISPERSIE, la trei săptămâni după inaugurarea Centrului, eveniment la care au participat diplomaţi, jurnalişti, cadre universitare precum rectorul UBB, Ioan Aurel Pop, Ambasadorul Olandei în România, Stella Ronner-Grubačić, decanul FSPAC, Călin Hințea, Consulul onorific al Olandei la Cluj, Wouter Reijers şi prof. dr. Andre Krouwel, de la Universitatea Liberă din Amsterdam.
Gabriel Horia: În primul rând, de ce un Centru Olandez? Și de ce tocmai la Cluj?
Mihnea Stoica: Așa cum am spus-o și cu altă ocazie, în opinia mea a fost un pas firesc, o etapă naturală în procesul de dezvoltare a relațiilor dintre România și Olanda. După cum bine știm, prezența mediului de afaceri olandez s-a intensificat în ultimii ani în România, mai cu seamă după integrarea noastră în Uniunea Europeană. Astăzi, Regatul Țărilor de Jos e cel mai mare investitor străin din țara noastră, cu câteva mii de firme, care reprezintă peste 20% din totalul investițiilor străine directe. Mai mult decât atât, din punct de vedere cultural, Olanda a reprezentat întotdeauna un important partner de dialog pentru România, chiar și înaintea căderii regimului comunist. Ne amintim cum Excelența Sa Domnul Ambasador Coen Stork îi facilita poetului Mircea Dinescu – la acea perioadă în arest la domiciliu, publicarea poeziilor sale la Amsterdam, pentru că regimul comunist le interzisese la noi. Iar după 1989, așa cum bine știm, Olanda a devenit una din țările care au încurajat constant includerea pe agenda publică de la noi din țară diferite teme progresiste. Vedem și azi cât de mult susține Ambasada Olandei tema statului de drept, fundamentală pentru orice democrație funcțională. Acestea sunt numai câteva elemente. Există o sumedenie de motive care au condus la înființarea acestui Centru Olandez în România. Cea de-a doua întrebare e la fel de legitimă: de ce la Cluj? Înființarea Centrului Cultural și Academic Olandez este legată de Cluj-Napoca, din nou, din mai multe motive, care se adaugă celor pe care le-am menționat anterior. Primul este acela că, în regiunea noastră, cred că se simte mai pregnant această prezență olandeză. Am văzut anul trecut o hartă a ONG-urilor olandeze din România și majoritatea dintre acestea sunt concentrate în zona Transilvaniei, ceea ce este, fără îndoială, un element important care se adaugă factorului economic de care am amintit adineauri. Mai mult decât atât, din 2010 funcționează, la Cluj, Consulatul Onorific al Olandei, care facilitează legătura diplomatică dintre Cluj și Olanda. Nu mai spun de cât de important e factorul universitar, cu legăturile foarte bune care există și care se dezvoltă între universitățile din Cluj și cele din Olanda. Toate acestea au contribuit, iată, la punerea bazelor acestui proiect în România și cu precădere la Cluj.
Gabriel Horia: Care este misiunea centrului și ce își propune?
Mihnea Stoica: Avem un calendar destul de plin deja pentru primul an. Pe lângă marcarea, prin diferite activități, a momentelor importante pentru Olanda și pentru relațiile româno-olandeze, suntem în plin proces de definitivare a unui proiect pentru o școală de vară, cu participare atât din Olanda, cât și din România. Totodată, intenționăm să organizăm expoziții de artă, proiecții de film, cursuri, workshopuri, seminarii interactive, activități care, în esența lor, să permită o mai bună cunoaștere a Olandei la noi în țară și să intensifice dialogul dintre cultura olandeză și cea română. De fapt, rolul nostru și misiunea centrului acestea sunt: să construim punți de legătură între Olanda și România. Sunt două culturi care, din păcate, încă știu prea puțin una despre cealaltă. Ca atare, vrem să dezvoltăm cadrul propice unui dialog intercultural autentic, un dialog care să permită realizarea unor legături durabile, dacă se poate cu un efect de ”spill-over”. Cred că dezvoltarea colaborărilor româno-olandeze nu poate să aibă decât rezultate pozitive, așa că lărgirea spectrului de domenii va fi benefică ambelor părți. Însă revenind la activitățile centrului, mai vreau să adaug faptul că scopul său este unul dublu – acesta fiind și motivul pentru care poartă denumirea de ”centru cultural și academic”. Așadar, pe lângă activitățile culturale, misiunea noastră este și una în direcția proiectelor universitare. Funcționăm în cadrul Universității Babeș-Bolyai, sub tutela Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, motiv pentru care cred că ar fi realmente o pierdere să nu fructificăm buna pregătire a celor care studiază sau lucrează aici, precum și legăturile academice pe care le avem cu Țările de Jos. Am constituit, încă de la momentul deschiderii centrului, un grup de lucru format din cadre didactice, cercetători, doctoranzi, echipă al cărui scop este acela de a identifica cele mai bune opțiuni de implementare a câtorva proiecte ambițioase, pe să le punem în aplicare împreună cu colegi de-ai noștri olandezi. Vom aborda teme actuale, importante atât pentru Olanda cât și pentru România. Vă vom ține însă la curent cu toate activitățile noastre.
Gabriel Horia: Bănuim că la punerea bazelor centrului a fost nevoie și de implicarea unui capital uman. Cine v-a sprijinit în demersul vostru?
Mihnea Stoica: Da, am avut parte de sprijin extrem de consistent și – foarte important – simultan din partea a ceea ce mie mi-a plăcut să numesc ”cei trei vectori cruciali”. Și le spun cruciali pentru că ar fi fost suficientă lipsa și a unuia singur din cei trei pentru ca întregul proiect să întâmpine dificultăți. Primul astfel de vector crucial a fost mediul diplomatic olandez din România. Sprijinul Ambasadei Olandei din România și a Consulatului Olandei din Cluj au fost esențiale pentru a conferi legitimitatea necesară proiectului. Îi mulțumesc, și cu această ocazie, Excelenței Sale Doamna Ambasador Stella Ronner-Grubačić, care ne-a onorat cu prezența la evenimentul de deschidere, în condițiile unui program extrem de încărcat, dată fiind Președinția Olandei la Consiliul Uniunii Europene. Legătura cu Ambasada s-a datorat Excelenței Sale Domnul Wouter Reijers, Consul Onorific al Olandei la Cluj, al cărui sprijin e, realmente, greu de cuantificat, datorită implicării sale totale în acest proiect. Al doilea vector crucial a fost mediul universitar clujean și cel olandez. Aici, se cuvine să aduc din nou mulțumiri Domnului Rector al UBB, Acad. Prof. Univ. Dr. Ioan-Aurel Pop și Domnului Prorector al UBB, Prof. Univ. Dr. Ioan Bolovan, care au manifestat toată deschiderea. Totodată, de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, am fost sprijiniți de Domnul Decan, Prof. Călin Hințea și de Domnul Prof. Ioan Hosu, Director al Departamentului de Comunicare, Relații Publice și Publicitate. Din partea mediului universitar olandez, la înființarea centrului a contribuit mult relația noastră cu VU Amsterdam (Universitatea Liberă din Amsterdam – n.red.), la deschidere fiind prezent și Domnul Prof. André Krouwel, reputat politolog și specialist în comunicare politică. Am admirat întotdeauna tenacitatea cu care a cultivat, încă din anii 1990, relația cu România. Nu în ultimul rând, o importanță deosebită a avut-o și o are în continuare și mediul de afaceri olandez. Funcționarea acestuia nu ar fi posibilă fără sprijinul acestui al treilea vector crucial. Mulțumiri speciale, în acest sens, Dutch Business Club Cluj, companiilor Reijers Consulting, Techo și Ecolor. Cea din urmă, deși cu capital suedez, a considerat de cuviință să investească încredere în proiectul nostru olandez, ceea ce constituie un alt motiv de mândrie.
Gabriel Horia: De ce ați fost, personal, atât de interesat de Olanda și de ce ați vrut să contribuiți la această construcție?
Mihnea Stoica: Legătura mea cu Olanda e mai veche. Am participat la câteva conferințe acolo când eram încă student la UBB, după care am aplicat pentru un program masteral oferit de VU University Amsterdam. Îmi doream să-mi continui studiile în domeniul științelor politice, iar programul lor de politică europeană comparată era exact ce căutam. A fost o competiție destul de acerbă – sau cel puțin așa mi s-a spus după ce am ajuns acolo. Cert e că am fost acceptat și, în plus, mi s-a oferit și cea mai generoasă bursă a universității de acolo, care mi-a asigurat o perioadă de liniște, în care să mă dedic exclusiv studiului. Totodată, fiind interesat de domeniul comportamentului politic, am fost cooptat într-o echipă de cercetători ai institutului Kieskompas din Amsterdam, care realizează studii electorale. Am făcut parte din echipa care a dezvoltat busolele electorale pentru alegerile prezidențiale din Franța, din 2012, când a câștigat Hollande. Și, apoi, din echipa care lucra pentru alegerile din Mexic. Legăturile pe care mi le-am creat atunci, dar și ulterior, m-au apropiat mult – atât instituțional, cât și sentimental – de Olanda. Acum, de fiecare dată când merg acolo mă simt ca acasă. Și, dat fiind acest context, am considerat că pot dezvolta mai departe legătura cu Olanda, care credeam – și se pare că nu m-am înșelat – va fi benefică și comunității din care provin, Clujul. De-alungul anilor mei de studiu am învățat că implicarea în comunitate, sub diferite forme, e unul din cei mai importanți factori care pot contribui la succesul acelei comunități. Sper ca, prin tot ceea ce fac, să pot demonstra acest lucru.
DISPERSIE#Răspândim Idei: Vă mulțumim!
Mihnea Stoica: Mulțumesc și eu pentru timpul acordat!
