De numele dlui. Ioan Aurel Cherecheș, șef de lucrări (lector universitar) la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Facultatea de Autovehicule Rutiere, Mecatronică și Mecanică, Departamentul de Autovehicule Rutiere și Transporturi, se leagă un bogat CV profesional dar și onoarea de a fi fost Prefect al județului Cluj în perioada 2017 – 2020.

Ioan Aurel Cherecheș este inginer, absolvent al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca și doctor în Inginerie Mecanică al Universității Tehnice din Cluj Napoca, dintre domeniile sale de cercetare, amintind legislația de mediu pentru transporturi și ecologia transporturilor.

Având în vedere că predă un curs care are ca obiect și încălzirea globală, ne-am permis să-l întrebăm asupra acestui fenomen, al încălzirii globale, care se află de mult timp în centrul opiniei publice, în jurul acestuia creându-se o adevărată mitologie, un ghiveci de informaţii ştiinţifice, interese politice şi, uneori, ignoranţă.

Horia@Dispersie: 2010-2020 a fost cel mai cald deceniu înregistrat în ultimii două sute de ani. În 2019, temperatura medie globală a depășit cu 1,1 °C nivelurile preindustriale. Această creștere constantă a temperaturii medii globale este pusă în cârca „încăzirii globale”, probabil unul dintre cele mai dezbătute subiecte la nivel internațional din ultimii douzeci de ani. Cât este mit, cât este realitate?

Ioan Aurel Cherecheș: Din păcate este foarte adevărat. Evoluția temperaturii medii globale sau medii din țara noastră, prezintă, în mod evident, diferite variații pozitive și negative raportate la media climatologică. Cu regret, constatăm faptul ca încă dinaintea anului 2000, cu o singura excepție, toate abaterile de temperatură de pe teritoriul României, până în prezent, au fost pozitive, adică peste valoarea mediei climatologice (medie care este oricum în continuă creștere). Valoarea abaterilor a trecut in unii ani chiar și de valoarea de +1.5 °C

Horia@Dispersie: Datele statistice arată că activităţile industriale din ultimii o sută de ani au determinat creşterea volumului emisiilor gazelor cu efect de seră de aproape şase ori. Concret, este acesta „motorul” încălzirii globale?

Ioan Aurel Cherecheș: Datele statistice ne arată că emisiile de gaze cu efect de seră provin în principal din activități de producere de energie (circa 28%), arderea combustibililor (circa 25%), transport (aproape 25%), agricultura (circa 10%) și restul, până la 100%, din diferite alte activități. În acest moment emisiile cu efect de seră sunt la cel mai ridicat nivel din ultimul milion de ani!

Horia@Dispersie: China şi Statele Unite sunt cei mai mari emiţători de gaze cu efect de seră de pe glob, două „state fondatoare” a încălzirii globale. Cele două super puteri s-au angajat recent „să coopereze” asupra schimbărilor climatice. Cât de important masajul de cooperare transmis de cele două state având în vedere și istoricul recent al administrației Trump?

Ioan Aurel Cherecheș: Intradevăr cele două superputeri sunt și cele mai mari generatoare de gaze cu efect de seră, China cu peste 13 milioane de kilotone CO2 echivalent, iar SUA cu aproape 6,5 milioane de kilotone CO2 echivalent. Aceste valori pot fi raportate și la populația fiecărui stat iar atunci clasamentul se schimbă destul de mult. Ambele state menționate anterior, de fapt toate statele membre ONU susțin combaterea efectului de seră și în acest sens trebuie să salutăm acțiunea Președintelui Biden de revenire în Acordul de la Paris (COP21), ceea ce reînscrie Statele Unite, și în mod oficial, pe o traiectorie “verde”. Chiar și în perioada în care SUA au fost retrase din Acordul de la Paris, au existat numeroase companii puternice care nu s-au abătut de la acest deziderat.

Horia@Dispersie: Cât de pronunțat este riscul unei încălziri globale catastrofice în următorii zece – douăzeci de ani dacă emisiile continuă să crească cel puțin constant la valorile actuale?

Ioan Aurel Cherecheș: Creșterea temperaturii medii globale va continua în perioada următoare. Acțiunile gândite la nivel internațional au ca scop reducerea sursei problemei încălzirii globale, ceea ce va duce în timp la o normalizare a situației. Trebuie să avem în vedere faptul că acest proces este unul de durată iar pentru ca efectele pozitive să fie resimțe cât mai rapid trebuie ca măsurile pe care le luăm să fie și mai hotărâte. Trebuie să ajungem cât mai rapid în punctul în care nivelul emisiilor să fie sub nivelul biocapacității planetei de a gestiona aceste emisii.

Horia@Dispersie: Ce este de făcut concret pentru a diminua considerabil încălzirea globală?

Ioan Aurel Cherecheș: Absolut toate sectoarele de activitate trebuie să reducă emisiile gazelor cu efect de seră. În momentul de față, cel puțin în domeniul auto, se observă mai ușor efectul măsurilor luate în acest sens.

Horia@Dispersie: Topirea unor blocuri masive de gheață din Antarctica și Groenlanda, dar și altor sute de ghețari va ridica nivelul apei. Credeți că topirea ghețarilor este corelată exclusiv cu încălzirea globală?

Ioan Aurel Cherecheș: Topirea ghețarilor este, în mod evident, o consecință negativă a creșterii temperaturii medii globale. Emisiile de gaze cu efect de seră pun în mișcare o serie de mecanisme complexe care duc apoi la amplificarea sau exacerbarea unor fenomene de natura fizico-chimică.

Horia@Dispersie: Ioan Aurel Cherecheș, să nu mai creștem vaci? Multora le place steakul de vita…

Ioan Aurel Cherecheș: Cred că majoritatea dintre noi apreciem un steak de vită. Nu cred că e cazul să renunțăm la creșterea bovinelor sau să renunțăm la zootehnie în general. Cred că e bine, sănătos, să avem o dietă echilibrată iar în acest sens vom evita excesele, inclusiv presiunea suplimentară pusă pe producția de alimente de origine animală. Inclusiv agriculura, în ansamblul ei, poate reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră.