Vă invităm să cunoașteți un prozator creativ, absolvent al Facultății de Farmacie, care a reușit să îmbine în viața de zi cu zi tehnicitatea meseriei de farmacist, cu farmecul literelor, cu magia scrisului. Haideți să o descoperim pe Luminița Rusu 🙂

Horia@DISPERSIE: Spune-ne câteva cuvinte despre tine.

Luminița Rusu: Numele meu este Luminița Rusu, am patruzeci și patru de ani, sunt farmacist și prozator. Lucrez de douăzeci de ani în farmacie publică, am absolvit Facultatea de Farmacie Cluj-Napoca în anul 2000, iar ca prozator am publicat două volume de proză scurtă și în prezent este  în curs de publicare, primul meu roman.

Horia@DISPERSIE: Ești farmacistă, iar această meserie nu pare să meargă mână în mână cu creativitatea. Pe de altă parte, ești scriitoare. Cum se împacă cele două?

Luminița Rusu: Cele două profesii se împacă destul de bine, au fost situații când a trebuit să scriu articole pentru reviste farmaceutice sau pentru site-uri pe teme medicale, iar atunci faptul că aveam exercițiu în scris m-a ajutat foarte mult. Punctul comun al profesiei de farmacist cu cea de scriitor este cunoașterea naturii umane, munca în farmacie presupunând multă comunicare.

Horia@DISPERSIE: Spune-ne câteva cuvinte despre cărțile pe care le-ai publicat?

Luminița Rusu: Am debutat editorial în anul 2005 cu volumul „O masă fără scaune” la Editura Casa Cărții de Știință. În carte am adunat proze scurte, scrise pe parcursul mai multor ani. Al doilea volum de proză scurtă a apărut în anul 2018 la Editura Școala Ardeleană, se numește „Stația Parcul Central” și reunește povestiri a căror acțiune se petrece în cadrul parcului.

Horia@DISPERSIE: Cum este o zi obișnuită din viața unei farmaciste?

Luminița Rusu: O zi din viața unui farmacist începe cu o cafea bună, făcută la prima oră a dimineții și băută de obicei rece în jurul prânzului. În general pacienții vin cu probleme diferite și fiecare trebuie tratat cu maximă atenție. Dacă banala viroză sau durere de stomac trebuie evaluată din punctul de vedere al gravității și tratată dacă se poate fără trimitere la medic, pacienții cu afecțiuni grave trebuie consiliați cum să își ia tratamentul, verificate dozele și posibilele incompatibilități cu alte medicamente pe care le iau pentru a beneficia de un tratament administrat corect și cu maximum de eficiență. Între discuțiile cu pacienții trebuie preluate și verificate medicamentele sosite din depozite (unele necesitând condiții speciale de păstrare), deoarece administrarea unui medicament neconform poate avea consecințe grave. Bineînțeles, există și o parte birocratică în activitatea de farmacist, dar mă opresc aici fiindcă nu ajunge spațiul să vă descriu complexitatea acestei profesii. Ziua farmacistului se termină spre seară, dacă timpul permite, cu studiul noilor forme farmaceutice apărute pe piață, deoarece este un domeniu în continuă dezvoltare și fiecare pacient te evaluează în funcție de cunoștințele utilizate în conversația cu el.

Horia@DISPERSIE: În anul 2021 ai intrat în organizarea Festivalului Internațional de Carte Transilvania. Cum ai ajuns să faci parte din echipa festivalului și care au fost cele mai dificile momente?

Luminița Rusu: Am ajuns să fac parte din echipa FICT cumva firesc, activitatea mea literară a fost legată de mult de acest festival și am simțit nevoia să îmi aduc modesta contribuție la realizarea acestui eveniment categoric necesar în peisajul cultural. Am avut prima lansare de carte la ediția din 2015, iar în anul 2018 am fost autorul invitat să premieze voluntarii, la celelalte ediții participând doar de cealaltă parte a baricadei, ca om care citește și asistă cu plăcere le evenimentele oferite de FICT. Momente dificile au fost, dar sincer momentele frumoase au fost mult mai multe și munca în echipa FICT îți dă energia necesară să rezolvi situațiile care te pun în dificultate. În plus, restul echipei fiind mai cu vechime mi-au oferit suportul fizic și moral necesar unei activități uneori solicitante, dar cu siguranță plină de satisfacții.

Horia@DISPERSIE: Cum vezi viața culturală a orașului Cluj-Napoca?

Luminița Rusu: Viața culturală în Cluj-Napoca există, ar putea fi mult mai mult, dar în primul rând cred că este puțin promovată. Cel puțin în domeniul literar există puține evenimente, de obicei sunt lansări de carte care se desfășoară în cerc restrâns. Consider că ar trebui adus mai mult scriitorul în rândul cititorilor, mai ales în contact cu tânăra generație. Mă ocup și de organizarea proiectului „Scriu și Dăruiesc”, inițiativa acestui demers fiind a directorului Festivalului Internațional de Carte Transilvania, Gabriel Bota. În primele două duminici din lunile care permit activități în aer liber un scriitor și un artist plastic sunt invitați să dăruiască trecătorilor, pe o hârtie manuală, decorată unicat de artistul plastic, gânduri sau citate din opera scriitorului invitat. Pot să vă spun că oamenii sunt reticenți, copiii au reacții naive care ilustrează convingerea că scriitorii există doar în manuale și majoritatea sunt morți, iar adulții sunt în general surprinși de faptul că scriitorul și artistul plastic sunt oameni firești și plăcuți. Cred că evenimentele care promovează literatura de calitate ar trebui să fie mai multe și melanjul cu alte domenii artistice este benefic pentru toată lumea.

Horia@DISPERSIE: Ne gândim că ești prietenă cu mulți scriitori. Cum îi vezi pe aceștia? Despre ce se discută de obicei la un pahar de vin, spre exemplu?

Luminița Rusu: Scriitorii sunt, cred eu, oameni obișnuiți, care au un mai ascuțit simț al observației și talentul de a reda întâmplările vieții trecute prin filtrul lor literar. Îmi place să cred că nu suntem oameni triști, iar la un pahar de vin (sau la o ceașcă de cafea) vorbim despre orice, de la rețete culinare până la filosofie. Există puncte de vedere divergente sau comune, dar trebuie să recunosc că rar te întâlnești cu un coleg poet sau prozator și între voi să nu existe eterna întrebare „Ce ai mai scris”. Pentru că scrisul în general nu trece, există undeva în noi și dacă ai această înclinație ești cumva dator, în primul rând ție, să nu te oprești.

Horia@DISPERSIE: Ai în momentul de față vreun proiect în lucru? Urmează o nouă carte?

Luminița Rusu: Momentan am terminat de scris primul meu roman, „Viața prin lentile groase”. E prima dată când am scris despre o femeie, despre deciziile pe care trebuie să le luăm în viață și mi-am dorit să abordez multe probleme serioase într-un mod accesibil. Findcă prima condiție ca un om să îți citească cartea e să îi placă. Nimeni nu e interesat de problemele altora, cât timp nu se regăsește în ele. De aceea am ales un final…pe care nu vi-l spun, în speranța că v-am stârnit curiozitatea.