Mircea Petrule, manager la Teatrul Lool: Ne diferențiază modul de gândire și modul de a acționa

Mircea Petrule: „Teatru LooL a apărut din nevoia (de activitate) și dorința (de a crea un business de succes), după moartea filialei Companiei Naționale de Teatru “ArCa LuI nOe” din Cluj, din care eu făceam parte (și pe care o coordonam). Am copt Teatru LooL într-o seară, acasă la bunicii mei, cu ajutorul a 2 litrii de vin. Scrisesem până dimineață un plan de peste 40 de pagini”.

Mircea Petrule: „În primul rând nu suntem o trupă de teatru. Ce ne diferențiază este modul de gândire și modul de a acționa. Printre ariile la care lucrăm, înafară de partea de produs (spectacole și cursuri) pot enumera: Leadership, Misiune,Echipă, Cashflow, Comunicare, Sisteme și Partea Legală.

Eu tratez această activitate nu ca pe hobby, ci ca pe business. De aici pornește totul”.

Mircea Petrule: „Teatrul de club e o activitate, oameni și o locație. Adică teatru, oameni amatori/profesioniști  în club. Teatrul clasic e o activitate, oameni și o locație. Adică teatru,oameni profesioniști (cu diplomă), în teatru. Și mai e de menționat partea de vânzări: La Teatrul Național se vinde clădirea/spectacolul/reprezentația/echipa, iar la teatrul de club se vinde localul/spectacolul/reprezentația/echipa/serviciile. Acestea sunt diferențele . (pe scurt)

Legat de sala Teatrului Național, locația țintă diferă în funcție de spectacol și clientul țintă. În principiu nu. Vrem să ne creem propria clădire: Un mall al entertainment-ului. În prezent colaborăm cu Casa de Cultură a Studenților”.

Mircea Petrule: „Ne adresăm tinerilor, deoarece suntem tineri. E un mare avantaj să faci parte din categoria clientului tău țintă. Riscul ține de cunoștințe și de nivelul de aplicare al cunoștințelor. Ca orice organizatori de evenimente concurăm cu toate evenimentele care sunt într-o seară ce coincide cu o reprezentație a vreunui spectacol de-al nostru. Avem mai multe metode de a rezolva această problemă. De exemplu biletele noastre nu se vând la intrare în seara evenimentului , ci cu câteva zile înainte, în alte locații. Astfel, ne asigurăm că decizia de a veni la noi în seara x, nu mai e o decizie, ci o alegere”.

Mircea Petrule: „Eu personal  trăiesc de 1 an și 2 luni doar din teatru. Și nu e neapărat vorba doar de bani. Se poate trăi doar din ce îți place să faci. Nu poți trăi din ce nu îți place să faci. În acel caz doar exiști. Cea mai bună slujbă e cea pe care ți-o creezi tu.

Legat de subvenții și realația cu statul și instituțiile statului, nu doar că nu ne bazăm pe ele, ci chiar refuzăm orice suport. Poate e o decizie neinspirată din punct de vedere al resurselor, dar foarte importantă din punct de vedere al misiunii. Misiunea echipei Teatru LooL este de a îmbunătății radical viața a 300.000 de oameni, folosind ca și pretext de activitate teatrul. Ori, asta nu a mai făcut-o nimeni în până în prezent. Metodele trebuie create de noi. Iar dacă ne creem singuri și resursele atunci chiar putem da un exemplu pozitiv.

Legat de resurse: nu ai nevoie de bani, ci de resursele directe pe care vrei să îți cheltuiești banii. Pentru asta există ideea de barter. Aceasta e doar una din soluțiile găsite de noi pentru a compensa lipsa banilor”.

Mircea Petrule: „Îmi place întrebarea ! Eu am urmat Facultatea de Matematică Informatică, 2 ani (buget, integralist) și Facultatea de Business, 1 an (taxa, neintegralist) și am picat la admiterea la Facultatea de Teatru. Probabil asta e una din cauze.

Cel mai pe scurt pot răspunde la această întrebare printr-un quote al lui Bill Gates: “I failed in some subjects in exam, but my friend passed in all. Now he is an engineer in Microsoft and I am the owner of Microsoft.”

Aici doresc un interviu pe larg, pe această temă (aviz doritorilor)”.

Mircea Petrule: „Industria de teatru nu diferă foarte mult de cea de film. În fond e aceeași chestie, doar că fără proiector. Piesa de teatru “x” este pentru omul de tip “x”. Piesa de teatru “y” este pentru omul de tip “y”. Să zicem că omul “x” e omul mediocru / publcul prost (depinde de cine decide asta) și piesa de teatru “x” e piesa comercială. În aceeași ordine de idei, omul de tip “y” e omul sofisticat / publicul avizat (depinde de cine decide asta) și piesa de teatru “y” e piesa “grea”. Dacă omul de tip “x” vede piesa de teatru “x” și omul de tip “y” vede piesa de teatru “y” e ok. Dacă nu , nu !

Ne vom adresa atât publicului “x”, cât și publicului “y”. Proiectul nostru este fi defapt întruparea primul teatru cu adevărat privat din România.Vrem să facem ceea ce a făcut Circue du Soleil pentru circ: reinventarea ideii de teatru ! Mergem pe cantitate prin calitate. Și ca o paranteză legată de întrebarea anterioară referitoare la bani, să vă așteptați și la un preț mult mai mare. Produsele noastre vor fi Iphone-ul din domeniul divertismentului și educației informale. Dar nu vă faceți griji, și valoarea va fi pe măsură = vă va întrece așteptările”.

Mircea Petrule: „Dacă mă întrebați pe mine personal, acestea sunt doar idei și vorbe. E adevărat că și această idee de Capitală Cultură Eu…. e o piatră aluncată în lac (metaforic vorbind). Mă interesează și sunt focusat foarte mult pe cercurile create de impactul pietrei cu apa. Adică pe resursele ce se creează și pe oameni.

Legat de ce influență va avea asupra statelor de stat, nu știu și nu prea îmi pasă (decât din punct de vedere a pieței). Asta e.

frumusețea de a fi privat. Uitați-va la Apple doar pe plan economic: comparați valoarea acestei firme private cu pib-ul României. Viziunea mea este că în viitor firmele private și mai ales indivizii vor avea puteri mai mari decât guverne întregi (și asta se întâmplă și în prezent pentru – aviz cunoscătorilor). Așa că nu are nici un sens să mă preocup cu lucruri atât de nesimnificative precum un titlu onorific. Asta așa personal și într-un mod arogant (la asta vă gândiți când citiți acum – “câtă aroganță”)

Legat de partea profesională, adică vorbind din perspectiva de Fondator/Manager General al Teatru LooL pot să spun că da va influența activitatea teatrelor, mai ales a celor care vor dori să accesez resursele puse la dispoziție dacă orașul Cluj-Napoca va avea șanse să devină Capitală Culturală Europeană în 2012.

Și ca să răspund și la prima întrebare: Da cred că avem șanse din 2 motive: Primul – deoarece am câștigat deja titlul și al doilea – deoarece Teatrul LooL activează în Cluj-Napoca și va fi cel mai mare proiect cultural de tineret din România. Influența vom fi noi”.

Mircea Petrule: „Pe plan personal: să îmi schimb obiceiurile proaste (legate de sport, fumat, alcool, timp, bani, relații, resurse), să mă dezvolt să las ceva în urmă și să devin un game changer

Pe plan profesional: să construiesc mai multe business-uri decât Richard Branson (începând cu Teatru LooL) și să schimb lumea. Simple as that!”

Articol scris în colaborare cu publicația presalocala.ro